Auditul performantei manageriale in cadrul Apa Nova Bucuresti

In cadrul proiectului, s-a incercat identificarea evolutiei pozitive sau negative a performantelor serviciilor de apa si de canalizare din municipiul Bucuresti, din punct de vedere tehnic, economic, financiar si social in orizontul de timp cuprins intre un moment initial, corespunzator pregatirii procesului de concesionare (1998-2000) si cel de referinta (anul 2007). Acest orizont de timp marcheaza trecerea a sapte ani de la concesionarea serviciului si justifica un audit al performantelor managementului serviciului de alimentare cu apa si de canalizare in municipiul Bucuresti.
In acest context, obiectivul fundamental al studiului a fost definit ”Masurarea evolutiei perceptiei consumatorilor asupra consecintelor realizarii parteneriatului public-privat in serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare din municipiul Bucuresti”.
Atingerea acestui obiectiv a determinat orientarea managementului proiectului   la nivelul a trei etape distincte. Acestea au fost impuse atat de necesitatea identificarii starii corecte a serviciului la cele doua momente critice (cel initial, caracteristic intervalului 1998-2000 si cel de referinta, caracteristic sfarsitului anului 2007), cat si de necesitatea unei analize in dinamica a evolutiei serviciului in plan economic si social intre cele doua momente mentionate anterior. Din aceste motive studiul a fost orientat pe urmatoarele trei planuri succesive, fiecare corespunzand unei anumite faze de efectuare a cercetarii:

Faza 1 - Analiza conditiilor economice, tehnice si sociale ale starii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare la momentul concesiunii acestuia (perioada 1998-2000).

Identificarea si prezentarea sistemului stakeholderilor reprezentativi pentru serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare prin intermediul a cinci criterii:

• capacitatea stakeholderilor de a influenta pozitiv sau negativ performanta serviciului;
• sfera de influenta a fiecarui stakeholder;
• puterea economica a stakeholderilor;
• interesul stakeholderilor pentru asigurarea unei eficiente si eficacitati ridicate a managementului serviciului;
• credibilitatea si recunoasterea stakeholderilor in plan local, regional, national sau international.

Analiza diagnostic si SWOT a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare pe urmatoarele planuri convergente:

• starea tehnico-economica;
• situatia financiara a RGAB;
• impactul social al activitatii RGAB.

Evidentierea necesitatii obiective de realizare a parteneriatului public-privat, ca unica solutie de rezolvare a problemelor grave cu care se confrunta regia.

Faza 2 - Analiza in plan economico-social a derularii parteneriatului public-privat in perioada 2000-2007.

Principalele coordonate economice, sociale si demografice ale dezvoltarii Municipiului Bucuresti in perioada 2000-2007.

Evolutii in planul economico-social al serviciului public de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Bucuresti in perioada 2000-2007

• aspecte legate de specificitatea PPP incheiat in vederea concesionarii serviciului public de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Bucuresti;
• evolutii in plan economico-financiar(situatia economico-financiara de ansamblu, politica investitionala, analiza echilibrului financiar, analiza rentabilitatii);
• evolutii cu impact in planul social (evolutii in plan comercial cu impact asupra satisfactiei consumatorilor, evolutii in planul activitatii de distributie si asigurare a calitatii serviciului, analiza impactului economico-social al concesiunii prin prisma gradului de satisfacere a Nivelelor de servicii, evolutia consumului populatiei si studiul suportabilitatii pretului apei potabile).

Analiza evolutiei perceptiei consumatorilor privind calitatea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Bucuresti in perioada 2000-2007:

• evolutii ale nivelului de satisfactie al consumatorilor in perioada 2002-2007;
• analiza perceptiei consumatorilor privind calitatea actuala a serviciului prin comparatie cu perioada anterioara 2000 (perceptii privind evolutia politicii tarifare si de evidenta a consumurilor, perceptii privind evolutia calitatii managementul relatiilor cu clientii, perceptii privind evolutia activitatii de distributie, perceptii privind evolutia activitatii de intretinere a sistemului de alimentare cu apa si de canalizare);
• diagnosticarea imaginii prin care  furnizorul serviciului este perceput de catre consumatori (puncte forte, puncte slabe, concluzii si recomandari).

Faza 3 - Performantele si constrangerile parteneriatului public-privat in serviciul de alimentare cu apa si de canalizare furnizat in municipiul Bucuresti.

Oportunitatile si constrangerile generale ale parteneriatului public-privat in serviciile de alimentare cu apa si de canalizare. Principalele obiective ale acestui capitol sunt:

• evidentierea, pe exemplul Bucurestiului, a modului in care un PPP vine sa raspunda la obiectivele unei politici publice coerente in domeniul serviciului, aplicata atat la nivel national cat si in plan local;
• descrierea arhitecturii generale a modelului de PPP incheiat intre Municipalitatea Bucuresti si ANB, prin comparatie cu alte clase de modele PPP aplicate in Uniunea Europeana, dar si cu alte modele de gestiune in afara de PPP, practicate in Romania;
• identificarea oportunitatilor si constrangerilor generale ale concesiunii serviciului public de alimentare cu apa si de canalizare din Bucuresti, cu accent pe modul in care efectele parteneriatului sunt percepute de catre consumatori.

Experienta municipiului Bucuresti in ceea ce priveste implementarea PPP, punand accentul pe urmatoarele aspecte:

• prezentarea procedurii de concesionare a serviciului public de alimentare cu apa si de canalizare, aplicata la nivelul municipiului Bucuresti, in corelatie cu practicile internationale ;
• diagnosticarea solutiei de organizare institutionala care a fost aleasa pentru serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Bucuresti si formularea unor recomandari de aplicare a procedurilor, ca mijloc de generalizare a bunelor practici;
• analiza sistemului stakeholderilor serviciului in vederea identificarii relatiilor de importanta si influenta existente intre acestia ;
• diagnosticarea modelului utilizat pentru alocarea riscurilor si responsabilitatilor partenerilor implicati in operationalizarea PPP.

Experienta municipiului Bucuresti privind reglementarea PPP. În acest capitol sunt abordate urmatoarele problematici:

• modalitatea de monitorizare si evaluare a performantelor serviciului, precum si responsabilitatile institutiilor care au competente in domeniul reglementarii;
• analiza procedurilor de ajustare a tarifelor, in corelatie cu practicile internationale;
• managementul conflictelor;
• implicarea consumatorilor.

Experienta municipiului Bucuresti privind functionalitatea PPP, abordata pe trei dimensiuni: sistemul de nivele de servicii, politica tarifara si politica investitionala.

Constrangeri si oportunitati ale parteneriatului ANB-Municipalitatea Bucuresti: 55  de “lectii invatate”.